|
GRIPA
Strategii preventive (din punct de vedere homeopatic):
- Oligo-elemente, cu rol catalizator şi mediator de reacţii antiinflamatorii şi antiinfecţioase, de tipul: o Mangan-cupru, pentru copii şi adulţi sensibili la infecţii; o Cupru-aur-argint, pentru bătrâni şi persoane extrem de sensibile Posologia: - o doză de două ori pe zi in aerosoli sau per os (forma lichidă) timp de 3 săptămâni, în octombrie, ianuarie şi martie; sau - 2 comprimate pe zi, timp de 2 săptămâni, în aceiaşi perioadă. - Organoterapie homeopatică, pentru persoanele cu sistem imunitar deficitar: - Thymuline, un tub-doză de 2 ori pe săptămână timp de 6 săptămâni începând cu debutul iernii; - Extrase lichide de thymus, 10 picături, odată pe zi, timp de 6-8 săptămâni
- In perioada de epidemie declarată, în scop profilactic, la persoanele cu risc crescut, la primele semne de debut:
o Oscillococcinum 2 prize la interval de 6 ore una de alta si eventual o a treia după alte 12-18 ore. (Mare atenţie la hepatitici, SIDA şi stările consumptive după boli grave sau prelungite, a căror imunitate este prăbuşită !)
o Eupatorium perfoliatum 30 CH sau 200 K, acest remediu acoperind de regulă simptomele generale comune de gripă:
Dacă după 24 ore nu avem răspuns convingător, trebuie schimbat remediul, după simptome.
Remedii frecvent indicate in epidemiile de gripă:
Eupatorium perfoliatum: gripa de iarnă cu febră şi dureri osoase profunde, ca şi când oasele ar fi rupte. Durerile duc la agitaţie, frilozitate şi greţuri. Frisoanele apar la spate, jos, dimineaţa de la 7 la 9h. Şi sunt agravate dacă persoana bea. Are de altfel o mare sete pentru lichide reci, deşi acestea agravează tabloul clinic. Cele calde sunt mai bine tolerate. Transpiraţie minimă; Ameţeală cu tendinţa de a cădea spre stânga. Durerile de spate sunt insoţite si de dureri ale globilor oculari, greutate în cap, mai ales în partea posterioară. Guturai sau coriză cu tuse dureroasă în piept, ameliorată în poziţia genu-pectorală.
Gelsemium: Gripa timpului cald sau în curs de încălzire aşa cum ar fi primăvara. Apare cu predilecţie la persoanele surmenate. Febra este forte, fără sete, cu durere de cap occipitală şi la ceafă, care se întinde repede cuprinzând tot capul, cu caracter sfâşietor şi batant la frunte şi ochi. Mare slăbiciune şi oboseală fizică, mentală şi emoţională, cu senzaţie de pleoape grele şi de gambe slăbite, tremurânde, ca şi când ar fi zdrobite. Ameţeli, frilozitate extremă, dureri musculare peste tot, cu nevoia de a se înveli cu ceva călduros; în plus mare somnolenţă, imobilitate . O ameliorare apreciabilă după o urinare abundentă.
Bryonia: este indicată în gripele sau răcelile care apar în caz de variaţii climatice importante, de la cald la rece şi invers; adesea după o transpiraţie in contact cu frigul sau dacă bea ceva rece. Febra este mare, continuă, cu dureri musculare, senzaţie de căldură internă, uscată, chiar şi sângele pare să clocotească de căldură. Transpiraţie uleioasă ce creşte spre finele nopţii şi ameliorează. Prezintă frisoane cu piele rece, greţuri şi slăbiciune la ridicarea din pat, în special dimineaţa. Stomacul este deranjat, mergând până la vomismente de bilă şi apă, curănd după ce mănâncă ceva. Buze şi mucoase uscate, sete rară dar în cantităţi mari de apă rece. Ameţelile sunt provocate de cele mai mici mişcări, chiar ale ochilor; are impresia că se prăbuşeste chiar prin pat. Cap congestionat, dureros, în special la frunte. Tuse uscată, dureroasă, trebuie să se ţină de torace când tuşeşte. Ameliorare în poziţii aproape imobile, stâns nemişcat ţi liniştit.
Rhus toxicodendron: indicat în gripa de iarnă, pe timp ploios sau pe ninsoare, după ca s-a udat şi răcit. Este o gripă esenţial musculară, cu dureri intense în membre, urmate apoi de frisoane, cu senzaţia penibilă că circulă ghiaţă prin vasele de sânge.. Febra este mai puternică noaptea, după miezul nopţii, cu agitaţie excesivă, nelinişte, anxietate sau tendinţă de a plânge fără motiv. Nevoie de schimbare continuă a poziţiilor, negăsind niciuna confortabilă, insomnie în timpul febrei. Sudori pe tot corpul cu excepţia capului sau invers. Limba este albă in intregime sau pe jumătate, dar cu o zonă triunghiulară roşie la vârf. Căldura ameliorează ca şi băuturile calde. Preferă poziţia culcat pe spate faţă de cea culcat pe o parte. Adesea apare un herpes al buze. Uneori redoare a cefii, durere în gât sau voce răguşită în timpul gripei.
Arsenicum album: tot in gripa de iarnă, în general la persoanele sensibile la frig. Această gripă începe adesea cu un guturai sau coriză cu scurgeri arzătoare, abundente şi iritante, senzaţie de frig extern, frisoane şi totuşi cu căldură internă. Agravare a febrei in timpul nopţii, în special către ora 1 noaptea, cu anxietate, frică de moarte, descurajare, agitaţie, nevoie de aplicaţii calde pe corp şi de răcoare la cap şi mai ales nevoia de a fi cineva în prejma bolnavului. Are dificultăţi respiratorii, astm sau senzaţie de blocaj respirator (sufocare), neputând respira pe nas. Febra se însoţeşte adesea de vomismente. Sete intensă, frecventă, de mici înghiţituri de apă rece, greu acceptată de stomac. Această gripă se complică frecvent de otită la copii şi de astm la cei mai vârstnici.
Aconitum: convine mai ales la debutul brusc al unor gripe, declanşate de expunerea la vânt sau curent rece de iarnă. Febra ajunge repede la valori maxime, piele uscată arzândă, fără pic de sudoare. Sete vie de apă rece şi o foarte mare agitaţie anxioasă, cu frică de moarte iminentă, panică. Administrată la debut, gripa se vindecă sub ochii noştri, rapid şi fără complicaţii majore.
Belladonna: gripa brutală cu congestie cefalică, sete intensă, sudori şi mare sensibiliatate la dureri
Baptisia tinctoria şi Plantago Major sunt indicate în aşa zisele forme intestinale de gripă. Capsicum în gripele cu focalizări în sfera ORL Remedii ale convalescenţeiKalium phosphoricum în stările de astenie psihică şi China în cele de astenie fizică, cupierderi de lichide vitale (diaree, transpiraţie, vomismante etc.)
Avena sativa şi Alfalfa în TM sau diluţii joase (10-20 picături de 2 ori pe zi)
Influenzinum are reputaţia de a preveni gripa dacă este dat preventiv, el putând fi dăunător în anumite cazuri dacă este administrat după declanşarea bolii.
Urmăriţi un material documentar suplimentar cu privire la acest subiect
|
|